Donald Trump a lansat amenințări la adresa Iranului în cadrul unei intervenții la ONU, însă se confruntă cu dificultăți tot mai mari pe plan intern. Instanțele îi blochează deciziile, iar popularitatea sa este în declin, în timp ce unii membri ai Partidului Republican se distanțează de el. Specialiștii avertizează că, pe fondul pierderii influenței, reacțiile sale ar putea deveni și mai agresive.
În discursul său de marți la ONU, Trump a declarat că va „anihila” Iranul. Totuși, la sosirea în sediul organizației din New York, președintele american a avut o reacție iritată față de o întrebare adresată de jurnalista CNN, Kaitlan Collins, spunând: „Sunt surprins că CNN este aici ca să mă urmărească. Nu ar trebui să fiți aici.” Aceasta a fost o situație notabilă, având în vedere că anterior, Trump interzisese anumitor publicații accesul la Casa Albă, dar o decizie a unui judecător a anulat acea interdicție.
Provocări interne pentru Trump
Deși Trump continuă să se prezinte ca un lider capabil să impună orice decizie, la aproape două luni de la începutul celui de-al doilea mandat, influența sa este tot mai contestată. O analiză realizată de David Smith în The Guardian evidențiază că popularitatea sa scade pe fondul inflației, creșterii prețurilor la combustibili și a nepopularității războiului din Iran. În plus, în rândul republicanilor apar semne de distanțare înaintea alegerilor legislative din noiembrie.
Rick Wilson, strateg republican și cofondator al Lincoln Project, a afirmat: „Acesta este începutul sfârșitului. Acesta este declinul.” El consideră că pesimismul alegătorilor a ajuns la un nivel fără precedent din perioada președinției lui Jimmy Carter.
Dificultăți în fața instanțelor și a partidului
Trump a trecut prin patru procese penale și două tentative de asasinat înainte de alegerile din 2024, dar a rămas optimist în privința rezultatelor. Totuși, în ultima lună, mai multe instituții i-au respins inițiativele. Rezerva Federală nu i-a acceptat solicitările referitoare la dobânzi, iar Curtea Supremă a blocat încercarea de a impune restricții asupra votului prin corespondență. De asemenea, un judecător a interzis extinderea numelui său în cadrul Kennedy Center, iar un altul a ordonat restabilirea accesului pentru jurnaliștii de la CNN și alte publicații.
Sprijinul din partea colegilor republicani nu mai este la fel de ferm. În Florida, candidatul la funcția de guvernator, Byron Donalds, a eliminat referințele la Trump de pe site-ul său de campanie, iar deputata republicană María Elvira Salazar a criticat politica federală de imigrație, afirmând că alegătorii latino-americani se simt „trădați”.
Wilson subliniază că, pe măsură ce Trump devine o povară pentru partid, el reacționează cerând mai multă loialitate. Când aceasta nu este oferită, intensifică presiunea asupra colegilor săi.
Reacții din partea Casei Albe
În fața acestor provocări, Trump a recurs la metodele sale obișnuite: confruntări publice și atacuri la adresa presei. Criticii consideră că restricțiile impuse jurnaliștilor reflectă frustrare din partea sa.
Totuși, administrația a respins această interpretare. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Davis Ingle, a declarat că Trump este în continuare liderul incontestabil al Partidului Republican și că își propune să mențină majoritățile în Congres. Acesta a enumerat realizările administrației, inclusiv reducerile de taxe și măsurile de securitate la frontieră.
Alegerile din noiembrie ar putea schimba însă echilibrul puterii. Dacă democrații câștigă Camera Reprezentanților, intenționează să deschidă anchete cu privire la utilizarea funcției prezidențiale în beneficiul familiei Trump.
În același timp, atenția se va muta treptat spre alegerile prezidențiale din 2028 și posibilii succesorii ai lui Trump, precum vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Bill Galston, cercetător la Brookings Institution, consideră că pierderea atenției publice va fi dificil de suportat pentru Trump, având în vedere că aceasta reprezintă „oxigenul” său.
Puterea pe care o păstrează
Dificultățile întâmpinate de Trump în al doilea mandat nu sunt un fenomen nou în istoria SUA. Allan Lichtman, profesor de istorie la American University, subliniază că președinți precum Richard Nixon, Bill Clinton și George W. Bush s-au confruntat cu provocări similare. El denumește acest fenomen „blestemul celui de-al doilea mandat”.
Cu toate acestea, Lichtman avertizează că scăderea popularității nu înseamnă pierderea puterii prezidențiale. Trump dispune în continuare de instrumente importante și este pregătit să le folosească. Reacția sa la pierderea atenției publice îl îngrijorează, mai ales deciziile pe care le-ar putea lua pentru a recâștiga centrul atenției.
Charlie Sykes, comentator conservator, concluzionează că Trump se teme mai mult de irelevanță decât de orice altceva, afirmând că ar fi naiv să ne așteptăm să accepte diminuarea influenței sale: „Paradoxul este că, cu cât devine mai slab, cu atât devine mai periculos.”
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cu-cat-devine-mai-slab-cu-atat-devine-mai-periculos-trump-ataca-pe-masura-ce-i-scade-influenta
Sursa foto: Inquam Photos
