În contextul intensificării atacurilor Rusiei asupra infrastructurii critice și a fabricilor de armament din Europa, statele membre NATO continuă să fie prudențe în ceea ce privește adoptarea unor măsuri imediate, care ar putea provoca reacții din partea Kremlinului.
Conform declarațiilor a trei diplomați din cadrul NATO și a unei persoane care cunoaște situația, capitalele europene analizează opțiuni precum inițierea unei discuții despre posibilitatea ca un atac hibrid să activeze clauza de apărare colectivă prevăzută de Articolul 5 al NATO. De asemenea, se ia în considerare o comunicare mai unită în răspunsul la incidentele recente și intensificarea măsurilor de protecție a infrastructurii critice, conform Politico.
Până în prezent, Europa a evitat să adopte măsuri drastice, parțial din teama că acestea ar putea conduce la o escaladare a conflictului într-un război deschis cu Rusia.
„Avem toate opțiunile de răspuns… unele vor fi publice, altele nu”, a declarat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru Politico.
„Îi spun lui Putin și tuturor celor care vor să asculte: dacă continuați să faceți acest lucru, nu vom avea doar opțiunile noastre de răspuns… vom continua, de asemenea, să sprijinim Ucraina.”
Apelurile la acțiune reflectă o îngrijorare din ce în ce mai mare legată de frecvența crescută a actelor de sabotaj, atacurilor cibernetice și altor acțiuni care rămân sub pragul unui război convențional în Europa. Recent, o dronă rusească a atacat un tren în apropierea frontierei polono-ucrainene, în timp ce oficiali occidentali de rang înalt se aflau în zonă, iar autoritățile bulgare au demarat anchete în legătură cu două explozii în depozitele de armament din țară.
„Presiunea crește în urma evenimentelor de la granița Poloniei”, a afirmat un diplomat NATO de rang înalt. Totuși, strategia actuală este de a „ne păstra calmul și de a continua sprijinul pentru Ucraina”.
Incidentele grave atribuite Rusiei, inclusiv o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig, au fost în mare parte dejucate. Însă oficialii europeni devin tot mai conștienți de posibilitatea unui atac reușit, care ar putea provoca victime, precum și de reacțiile politice și publice ce ar putea urma.
„Serviciile secrete și-au făcut bine treaba” până acum, a declarat un oficial european de rang înalt în domeniul apărării. „Dar am avut noroc — nu au existat incidente majore… dacă nu acționăm, lucrurile s-ar putea înrăutăți considerabil.”
„Suntem prea timizi — cu siguranță”, a spus parlamentara germană Marie Agnes Strack-Zimmermann, care conduce comisia pentru apărare a Parlamentului European. „Vladimir Putin nu se oprește niciodată, el se apropie mereu… trebuie să arătăm că suntem dispuși să ripostăm.”
Deschiderea unei dezbateri
În cadrul NATO, aliații nu au formulat încă oficial planuri de răspuns la creșterea numărului de incidente, conform celor doi diplomați menționați anterior. Opțiunile controversate, cum ar fi atacurile cibernetice ofensive împotriva Rusiei, sunt gestionate în general de serviciile naționale de informații.
În mod informal, unii aliați discută despre posibilitatea de a iniția o dezbatere privind măsura în care o serie de atacuri sub pragul războiului convențional ar putea activa Articolul 5 al NATO, au menționat diplomații. Clarificarea acestei limite ar putea transmite un mesaj clar Rusiei și ar demonstra unitatea NATO în fața acestor atacuri, deși nu există un consens până acum.
Un oficial european din domeniul apărării a menționat că deschiderea unei astfel de discuții ar fi „utilă”, dar a subliniat că ar trebui să existe o „voință politică” clară de a răspunde militar, pentru a nu diminua semnificația clauzei de apărare colectivă.
Oscilațiile președintelui american Donald Trump în privința NATO și a apărării colective complică și mai mult această dezbatere.
„Am luat în considerare activarea Articolului 5”, a spus un diplomat est-european. „Dar nu vrem să escaladăm situația, iar acest lucru s-ar putea întoarce împotriva noastră, deoarece i-ar putea arăta lui Putin că Trump nu este pregătit să ajute.”
Statele discută despre cum ar putea să atribuie rapid și oficial Kremlinului atacurile, conform spuselor celor trei diplomați. De asemenea, aliații ar putea fi solicitați să explice mai clar cheltuielile pentru pregătirea civilă și protejarea infrastructurii, cum ar fi spitalele, ca parte a obligațiilor lor de a aloca 1,5% din PIB pentru apărarea civilă până în 2035, cu toate că ceea ce poate fi contabilizat pentru atingerea acestei ținte rămâne, în mare parte, nedefinit.
Gerlinde Niehus, fostă oficială NATO și expertă independentă în securitate, a declarat că alianța ar trebui să dezvolte „pachete de răspuns convenite în prealabil” pentru atacuri viitoare, coordonate cu guvernele și agențiile de informații.
„Putin… exploatează în mod clar procesele decizionale îndelungate și inerția instituțională dintre NATO și UE”, a afirmat ea. Dacă un incident grav de sabotaj atribuit Rusiei nu ar fi urmat de un răspuns clar din partea NATO, „acest lucru ar submina fundamental credibilitatea alianței”, a adăugat ea.
Rutte a respins această îngrijorare luni. „Nu cred că NATO va fi percepută ca fiind slabă” într-un astfel de scenariu, a declarat el pentru Politico, refuzând să comenteze dacă alianța pregătește opțiuni noi.
UE nu este unită
Uniunea Europeană discută de asemenea măsuri suplimentare, însă, până acum, există puține dovezi că se pregătește un răspuns rapid.
Apărarea și securitatea sunt așteptate să fie teme centrale în discursul anual al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ce va avea loc în această săptămână. Conform a doi oficiali din cadrul UE, discursul va sublinia probabil amenințările hibride și va aduce în prim-plan mult așteptata strategie de securitate a blocului comunitar, care va fi prezentată în săptămânile următoare.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, lucrează la noi sancțiuni împotriva a 1.600 de entități, însă aceste propuneri au fost formulate înaintea incidentelor recente din weekend.
Între timp, Parlamentul European urmează să adopte o rezoluție fără caracter obligatoriu, inițiată de eurodeputata lituaniană Rasa Juknevičienė, care folosește un limbaj neobișnuit de dur și identifică Rusia drept „cea mai gravă amenințare hibridă cu care se confruntă Uniunea și statele sale membre”. Este de așteptat să fie adoptat și un alt raport care solicită întărirea capacității agențiilor UE de a răspunde la activitățile hibride.
Totuși, un semn că Europa nu este încă unită în fața unei reacții mai ferme se observă în faptul că capitalele UE nu au reușit luni să prelungească sancțiunile blocului împotriva Rusiei, care vizează aproximativ 3.000 de persoane și companii.
Comisia Europeană nu a oferit imediat un răspuns la solicitările de comentarii din partea Politico.
Gabrielius Landsbergis, fost ministru de Externe al Lituaniei, a subliniat că Bruxellesul trebuie să ia măsuri imediate, cum ar fi închiderea Mării Baltice pentru flota fantomă ilegală a Rusiei, să ajute Ucraina să-și dubleze capacitatea de producție de drone și chiar să considere întreruperea furnizării de energie electrică către Rusia prin atacuri cibernetice.
„Ne ascundem în spatele cuvântului «hibrid», sperând că acesta ne va proteja de orice acțiune de represalii”, a afirmat el. „Trebuie să renunțăm la non-măsuri, deoarece acestea nu fac decât să-l invite pe Putin să escaladeze situația.”
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/europa-ezita-pe-masura-ce-atacurile-rusiei-se-intensifica
Sursa foto: Inquam Photos
