Diverse NoutatiDosar penal sau ajutor pentru tinerii prinși cu droguri?

Dosar penal sau ajutor pentru tinerii prinși cu droguri?

Un fost lider antidrog și directorul unei organizații dedicate sprijinului persoanelor dependente au păreri total opuse în ceea ce privește dezincriminarea deținerii drogurilor pentru consum personal. Totuși, amândoi sunt de acord că statul român a eșuat în a preveni consumul de droguri și în a oferi ajutor celor care au nevoie.

„Cel mai mare eșec este cel al politicilor naționale și al strategiilor care s-au făcut de-a lungul timpului”, afirmă Cătălin Țone, fost șef în structurile antidrog ale Poliției. Marian Ursan, directorul executiv al Asociației Carusel, menționează că primește constant mesaje de la familii care nu știu unde să caute ajutor, în timp ce unele persoane dependente așteaptă să fie acceptate în tratament.

Ce doi au discutat cu SpotMedia.ro despre proiectul care vizează înlocuirea dosarului penal cu amenzi pentru deținerea drogurilor destinate consumului personal. Ursan sprijină această schimbare și subliniază că un dosar penal poate afecta serios viitorul tinerilor. În schimb, Țone se opune, considerând că eliminarea sancțiunii penale ar putea încuraja consumul și ar complica identificarea traficanților.

Ce ar schimba noua lege

Proiectul legislativ B544/2026, depus în Senat pe 5 octombrie, a fost inițiat de senatoarea independentă Victoria Stoiciu și Cristian Ghinea (USR). Senatorul Daniel Fenechiu (PNL) a fost inițial unul dintre susținători, dar și-a retras semnătura pe 12 octombrie.

Conform Legii 143/2000, deținerea sau cumpărarea de droguri pentru consum personal se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală pentru drogurile de risc, iar pentru drogurile de mare risc, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Proiectul propune să înlocuiască răspunderea penală cu amenzi contravenționale de 1.000-1.500 de lei pentru drogurile de risc și de 1.500-3.000 de lei pentru cele de mare risc.

Deținerea pentru consum personal ar rămâne interzisă, iar traficul de droguri ar continua să fie considerat infracțiune. Proiectul include și evaluarea persoanelor depistate cu droguri pentru consum personal, o măsură obligatorie pentru minori, precum și posibilitatea de a amenaja spații de consum supravegheat medical pentru adulții cu dependență diagnosticată.

Resursele obținute din amenzi ar urma să fie utilizate pentru prevenție și asistență.

Argumentele pro și contra dezincriminării

Susținători ai proiectului sau ai dezincriminării

  • Inițiatorii Victoria Stoiciu și Cristian Ghinea – argumentează că dosarele penale pentru deținerea de droguri în scop de consum sunt disproporționate, afectând viitorul tinerilor și nefiind o soluție pentru problema dependenței. Aceștia propun înlocuirea sancțiunilor penale cu amenzi și redirecționarea resurselor către combaterea traficului și tratament.
  • Organizații care sprijină persoanele afectate de consumul de droguri – propun reducerea sancțiunilor pentru consumatori și dezvoltarea serviciilor de prevenție și tratament, susținând o abordare medicală și socială a consumului de droguri.

Oponenți sau cei cu rezerve

  • Parchetul General și DIICOT – avertizează că dezincriminarea ar putea îngreuna lupta împotriva traficului de droguri. DIICOT critică lipsa unor limite cantitative care să facă distincția între consumatori și traficanți, ceea ce ar putea fi exploatat de distribuitori pentru a evita răspunderea penală.
  • Federația Națională a Părinților Edupart – solicită respingerea proiectului în forma actuală și dezvoltarea unei rețele funcționale de prevenție și tratament înainte de a modifica legislația.
  • Patriarhia Română – apreciază că dezincriminarea ar putea transmite tinerilor mesajul că drogurile sunt mai puțin periculoase, contribuind astfel la normalizarea consumului.

Dosarul penal: un viitor afectat sau o șansă de intervenție?

Marian Ursan crede că dezincriminarea ar schimba percepția societății asupra consumatorilor. „Cred că, în primul și în primul rând, o să-i privim altfel. Și nu o să-i mai vedem ca pe niște infractori”, declară directorul Carusel.

El subliniază că studenții și alți tineri depistați cu droguri la festivaluri pot avea consecințe grave. „S-au ales cu dosare penale, n-au făcut pușcărie, dar e suficient să aibă un dosar penal încât viitorul unei persoane tinere să fie pus sub semnul întrebării”, afirmă Ursan.

„Un dosar penal nu este un lucru minunat, este o problemă, poate să fie un șoc pentru un tânăr”, afirmă Cătălin Țone, fost șef antidrog.

El recunoaște că, în unele cazuri, intervenția procurorului a fost momentul în care părinții au descoperit consumul, iar adolescentul a fost direcționat către evaluare și tratament. „Nu zic că este benefic, încă o dată vă spun, dar atunci părintele a aflat de fapt că adolescentul consuma, atunci adolescentul s-a supus unei forme de evaluare și tratament și adolescentul a fost salvat. Nu sunt puține cazuri”, explică Țone.

Fostul polițist afirmă că, de obicei, dosarele pentru deținerea de droguri în scop personal se finalizează fără pedepse cu închisoarea și că în ultimii 15 ani nu au existat condamnări cu executare doar pentru această infracțiune.

În expunerea de motive a proiectului se menționează, totuși, 520 de condamnări definitive în baza articolului 4 din Legea 143/2000 în 2025, comparativ cu 78 în 2016. Dintre aceste condamnări, 88 au fost cu închisoare cu executare. Documentul nu specifică câte dintre acestea s-au referit exclusiv la deținerea pentru consum personal și câte au implicat și alte infracțiuni.

Ar îngreuna dezincriminarea prinderea traficanților?

Cătălin Țone subliniază că una dintre principalele obiecții la adresa dezincriminării se referă la impactul asupra anchetelor antidrog. El explică faptul că, atunci când o persoană este investigată penal pentru deținere în scop personal, procurorul caută să afle sursa substanțelor. „În marea majoritate a cazurilor, ei spun de unde au cumpărat și indică dealerul și se poate merge mai departe”, afirmă Țone.

În opinia sa, transformarea faptei în contravenție ar restrânge aceste oportunități de investigare. În plus, traficanții ar putea profita de modificările legislative, pretinzând că drogurile găsite asupra lor erau destinate consumului personal.

Proiectul nu definește o cantitate maximă de droguri care să fie considerată automată pentru consum personal. Distincția dintre consum și trafic ar continua să depindă de probele prezentate.

Parchetul General a formulat obiecții similare, exprimând un punct de vedere negativ asupra inițiativei.

Va crește consumul dacă dispare sancțiunea penală?

Cătălin Țone consideră că eliminarea pedepsei penale ar transmite un mesaj de toleranță față de consumul de droguri, în special în rândul tinerilor. „Dezincriminarea penală și incriminarea contravențională înseamnă încurajarea consumului, o formă indirectă de încurajare a consumului”, afirmă el.

Marian Ursan are o viziune diferită. El consideră că schimbarea abordării punitive poate ajuta persoanele care consumă droguri și comunitățile în care trăiesc, dar subliniază că modificarea legii trebuie însoțită de servicii de sprijin. „Nu e de ajuns să schimbăm doar legea și să privim altfel oamenii”, avertizează directorul Carusel.

Studiile internaționale nu indică o relație automată între relaxarea legislației și creșterea consumului. O analiză a 114 studii, publicată în 2020 în revista științifică BMJ Open, a arătat că, în majoritatea cazurilor, schimbările legislative nu au fost asociate cu modificări semnificative ale consumului. Totuși, aceste studii s-au concentrat aproape exclusiv pe canabis în Statele Unite, ceea ce face ca rezultatele să nu poată prezice efectele proiectului din România.

Ce arată datele despre consumul de droguri în România

Conform studiului național privind consumul de droguri în populația generală, realizat în 2024 pe un eșantion de 7.200 de persoane cu vârste între 15 și 64 de ani, 12,3% dintre respondenți au declarat că au consumat cel puțin o dată un drog ilicit, comparativ cu 10,7% în 2019.

Totodată, procentul celor care au afirmat că au consumat droguri cel puțin o dată în ultimele 12 luni a scăzut de la 6% în 2019 la 5,4% în 2024. Procentul celor care au consumat în ultimele 30 de zile a scăzut de la 3,9% la 3,5% în aceeași perioadă.

În ceea ce privește canabisul, procentul celor care au consumat cel puțin o dată a crescut de la 6,1% în 2019 la 6,9% în 2024. Însă, consumul în ultimele 12 luni a scăzut de la 3,5% la 2,4%, iar cel din ultimele 30 de zile a scăzut de la 1,8% la 1,5%.

Pentru adolescenți, studiul european ESPAD 2024 arată că România se numără printre țările în care mai puțin de 2% dintre elevii de 15-16 ani au declarat consum de canabis în ultimele 30 de zile, față de o medie de 5% în țările europene participante.

Aceste date reflectă consumul declarat, nu numărul persoanelor dependente.

Familii care caută ajutor și oameni care așteaptă tratament

În timp ce se discută despre modificarea legislației, Marian Ursan afirmă că întâlnește zilnic persoane care necesită tratament și care nu reușesc să-l acceseze la timp. „Zilnic primim mesaje de la familii care nu mai știu ce să facă”, spune director

Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/dosar-penal-sau-ajutor-pentru-tinerii-prinsi-cu-droguri-ce-ar-schimba-noua-lege-si-de-ce-ii-imparte-pe-specialisti

Sursa foto: jorono / Pixabay

Ultimele stiri

Articole populare

- Advertisement -web design itexclusiv.ro
- Ai nevoie de transport aeroport in Anglia? Încearcă Airport Taxi London. Calitate la prețul corect.
- Companie specializata in tranzactionarea de Criptomonede si infrastructura blockchain.

Articole Aseamantoare