Marile parchete din România au avut posibilitatea de a contesta deciziile de prescriere a unor dosare închise, după ce Curtea Europeană de Justiție le-a oferit această oportunitate. Din luna iulie 2026, procurorii au primit autorizarea de a redeschide cazurile. HotNews a solicitat informații despre numărul de cazuri în care au acționat.
Acțiunile parchetelor în urma deciziei CJUE
Conform informațiilor furnizate de Parchetul General, DNA și DIICOT, aceste instituții au contestat deciziile de prescriere în doar trei situații, dintre care una se încadrează în categoria corupției mari.
În 2023, Curtea Europeană de Justiție a abordat pentru prima dată problema prescripției în România. CJUE a stabilit, printr-o decizie cunoscută sub numele de LIN I, că instanțele române nu ar fi trebuit să aplice legea mai favorabilă, așa cum a decis instanța supremă în 2022.
Pe 16 iulie 2026, CJUE a adoptat o nouă decizie pentru a clarifica situația anterioară, stabilind că interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la aplicarea retroactivă a deciziilor Curții Constituționale în legătură cu prescripția contravine dreptului Uniunii Europene.
Înalta Curte a reacționat la decizia CJUE, afirmând că „a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european în ansamblul său”. De asemenea, instanța a subliniat că „numai în măsura în care dreptul Uniunii consacră un standard de protecție superior, acesta prevalează”.
Dosarele contestate de DNA
DNA a declarat că a identificat două dosare pentru a contesta deciziile de prescriere. Unul dintre acestea este cazul fostului șef al ANAF, Sorin Blejnar, acuzat de luare de mită. Blejnar a fost condamnat în 2019 la cinci ani de închisoare, dar a fost eliberat condiționat în 2021.
Pe 21 iulie 2026, Curtea de Apel București a anulat condamnarea lui Blejnar, invocând prescrierea faptelor. Aceeași instanță respinsese cu trei ani înainte o cerere similară.
Decizia din iulie s-a bazat pe o hotărâre din 2025 a instanței supreme, care a stabilit că termenul de prescripție se calculează de la data primei fapte de corupție. DNA, condusă de procurorul Ioan-Viorel Cerbu, a contestat decizia de anulare a condamnării lui Blejnar la Înalta Curte, care a amânat pronunțarea pentru 14 octombrie.
Al doilea dosar în care procurorii anticorupție solicită aplicarea deciziei CJUE este cel al unui agricultor din Suceava, care a avut o condamnare de trei ani pentru fraudă cu fonduri europene anulată.
Intervențiile Parchetului General și DIICOT
Parchetul General, condus de Cristina Chiriac, a găsit un singur dosar care îndeplinește condițiile pentru o cale extraordinară de atac în conformitate cu decizia CJUE. Aceasta vizează o evaziune fiscală la o companie de taxi din Brașov, al cărei proces a fost încheiat în 2024 pe motiv de prescripție.
DIICOT, sub conducerea lui Codrin Miron, a declarat că nu a formulat nicio cale extraordinară de atac în cazurile închise prin prescripție.
Valoarea prejudiciilor din dosarele prescrise
Conform portalului Rejust, între 2022 și 2025 au fost înregistrate 10.579 de soluții de închidere a proceselor penale, dintre care 7.124 au fost pe motiv de prescripție. Totuși, nu există date centralizate referitoare la numărul exact al dosarelor închise din acest motiv.
Într-un răspuns adresat Europa Liberă, DNA a menționat că prejudiciul total din aceste dosare se ridică la 896.312.705 lei, echivalentul a aproape 200 de milioane de euro.
Sursa articol: https://hotnews.ro/din-cele-peste-7-000-de-dosare-care-s-au-inchis-pe-motiv-de-prescriere-a-faptelor-parchetele-au-contestat-3-cazuri-2364173
Sursa foto: Inquam Photos
