Pe hărțile oficiale ale Organizației Națiunilor Unite, Canada, Groenlanda și Rusia vor fi reprezentate mult mai mic decât înainte. O rezoluție recent adoptată își propune să corecteze o injustiție cartografică de peste 450 de ani, având ca scop o reprezentare mai echitabilă a continentelor, în special a Africii.
Această modificare subliniază ideea că hărțile nu sunt simple imagini ale lumii, ci și instrumente de putere, conform unei analize publicate de The Conversation.
Adunarea Generală a ONU a aprobat o rezoluție numită „Corectarea hărții: reechilibrarea reprezentării cartografice globale și promovarea unei reprezentări echitabile a regiunilor lumii, în special a Africii”.
Rezoluția, propusă de Togo în numele Uniunii Africane, a fost adoptată aproape în unanimitate: 164 de țări au votat pentru, una împotrivă, iar șase s-au abținut. Singura națiune care a votat împotriva acesteia a fost Statele Unite.
Documentul abordează ceea ce inițiatorii consideră a fi 450 de ani de nedreptate cartografică cauzată de utilizarea pe scară largă a proiecției Mercator. Această proiecție distorsionează dimensiunile teritoriale, mărind artificial zonele apropiate de poli și făcând ca America de Nord, Europa și Rusia să pară mult mai mari în comparație cu Africa, America de Sud și Asia de Sud.
Rezoluția ONU sugerează utilizarea unor proiecții care reflectă corect dimensiunile teritoriale, în special proiecția Equal Earth.
O hartă creată pentru navigatorii secolului al XVI-lea
În 1569, cartograful flamand Gerardus Mercator a conceput o hartă a lumii bazată pe o metodă inovatoare de reprezentare a suprafeței curbe a Pământului pe un plan.
Unul dintre avantajele acestei proiecții era că liniile de direcție constantă – traseele care păstrează unghiul față de nordul magnetic – apăreau ca linii drepte. Astfel, marinarii puteau stabili și urma mai ușor o direcție cu ajutorul busolei.
Această caracteristică era esențială pentru europeni în timpul epocii explorărilor maritime și a colonizării.
Însă, îmbunătățirile aduse navigației veneau cu un dezavantaj major: proiecția exagera dimensiunile regiunilor aflate aproape de poli. Cu cât o zona era mai departe de Ecuator, cu atât apărea mai mare pe hartă decât în realitate.
De aceea, Groenlanda pare aproape la fel de mare ca Africa pe o hartă Mercator, în timp ce Africa are aproximativ 30 de milioane de kilometri pătrați, iar Groenlanda puțin peste două milioane. Astfel, continentul african este de aproximativ 14 ori mai mare.
Problema a devenit semnificativă atunci când această proiecție destinată navigației a început să fie folosită pentru majoritatea hărților lumii, inclusiv pentru cele politice și educaționale.
Cum a devenit o deformare tehnică o problemă politică
Cartografii erau conștienți de deformările cauzate de proiecția Mercator de mult timp. Abia în anii ’70 a început să se discute deschis despre modul în care această reprezentare reflectă și perpetuează ideologii coloniale vechi.
În 1973, istoricul german Arno Peters a propus o nouă proiecție cartografică care păstrează proporțiile reale ale suprafețelor. Harta sa contesta direct proiecția Mercator și mesajul politic pe care aceasta îl transmitea: Europa nu este atât de mare cum apare pe hărțile tradiționale, iar fostele sale colonii sunt mult mai extinse.
Deși acest tip de proiecție nu era complet nou, Peters a adus o viziune politică asupra unei cartografii echitabile din punct de vedere social.
Proiecția Gall-Peters a fost primită cu multe critici și a dat naștere unui conflict cunoscut sub numele de „războiul hărților”. Totuși, a fost adoptată de organizații precum Oxfam și UNESCO.
Aceste organizații au realizat că proiecțiile cartografice au o semnificație politică și că hărțile nu sunt doar reprezentări ale realității, ci contribuie la formarea acesteia, influențând modul în care oamenii percep importanța și puterea diferitelor regiuni ale lumii.
O hartă mai echitabilă
Rezoluția ONU reprezintă un pas important în corectarea dezechilibrelor din trecut și „deschide calea către o mai bună înțelegere, respect și pace între națiuni”, a declarat un reprezentant al statului Togo.
Documentul solicită o reprezentare corectă a lumii prin adoptarea unor proiecții cartografice care reflectă dimensiunile reale ale teritoriilor. ONU recomandă în special proiecția Equal Earth, o alternativă mai recentă și mai puțin controversată față de Gall-Peters.
Proiecția Equal Earth a fost concepută pentru a arăta țările și continentele în dimensiuni proporționale cu suprafețele lor reale, păstrând totodată formele relativ familiare și un aspect ușor de înțeles.
Prin adoptarea acestei rezoluții, ONU recunoaște că proiecția Mercator a fost utilizată de secole într-un context colonial și că distorsiunile sale au contribuit la o viziune disproporționată asupra lumii.
Această schimbare ar putea genera o nouă imagine a globului în școlile și instituțiile din multe țări. Totuși, rămâne de văzut ce efect va avea asupra platformelor digitale de cartografiere.
De ce Google Maps folosește în continuare Mercator
O variantă a proiecției originale, denumită Web Mercator, continuă să fie standardul utilizat de aplicații precum Google Maps.
Aceasta împarte suprafața Pământului în pătrate, permițând aplicațiilor să mărească și să micșoreze harta rapid și fără întreruperi. Proiecția este precisă la nivel local, unde utilizatorii caută o stradă sau un traseu, dar la nivel global, mărește dramatic țările apropiate de poli.
Astfel, hărțile digitale perpetuează perspectiva distorsionată a proiecției Mercator. Mai mult, acestea adaugă o viziune asupra lumii organizată în jurul rețelelor rutiere, accesului la afaceri și servicii, și promovarea consumului.
Prin urmare, ceea ce vedem pe o hartă online nu este doar teritoriul, ci o selecție a locurilor și informațiilor considerate relevante de platformă.
Obiecția Ucrainei: Harta nu înseamnă doar dimensiuni
Noul mod de reprezentare a lumii, susținut de rezoluția ONU, este un pas semnificativ spre o cartografie mai echitabilă, dar rămâne totuși o interpretare.
Ucraina s-a abținut de la vot, afirmând că sprijină eforturile de corectare a distorsiunilor istorice, dar a subliniat că harta promovată în cadrul rezoluției ar putea legitima „anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă în 2014”.
Obiecția subliniază faptul că influența unei hărți nu se limitează la dimensiunile atribuite statelor. Granițele desenate, denumirile folosite pentru teritorii și localități, informațiile evidențiate, tehnologiile pe care se bazează harta și activitățile economice promovate sunt de asemenea importante.
O hartă poate reda mai corect dimensiunile Africii, dar poate reprezenta în același timp un teritoriu ocupat într-un mod contestat.
Hărțile sunt instrumente ale puterii
Principala concluzie a rezoluției ONU este că hărțile nu sunt simple reprezentări inofensive ale realității, conform analizei publicate de The Conversation.
Fiecare hartă implică alegeri: ce teritorii sunt plasate în centru, cât de mari apar, ce denumiri primesc, ce frontiere sunt recunoscute și ce informații sunt considerate importante.
Proiecția Mercator a transformat o soluție tehnică, utilă navigatorilor europeni din secolul al XVI-lea, într-o imagine predominantă a planetei. De-a lungul generațiilor, această imagine a făcut ca regiunile din nordul global să pară mai mari, iar Africa și alte teritorii apropiate de Ecuator, mai mici.
Corectarea hărții nu schimbă dimensiunile reale ale lumii, dar modifică modul în care lumea se percepe pe sine, ceea ce reprezintă întotdeauna o problemă de putere.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-deseneaza-lumea-decide-cum-o-vedem-lectia-din-spatele-noii-harti-sustinute-de-onu
Sursa foto: Inquam Photos
