Dupa ce v-am trimis precedenta “Intamplare din troleibuz” in care tocmai va scriam ca mai des am facut eu fapte bune decat mi s-au facut, iata ca realitatea cotidiana vine sa ma contrazica.
La cateva zile dupa ce v-am scris, caram ditamai sacosoaia cu o imprimanta de la o prietena, acasa la mine. Ca omu’ sarac care circula cu mijloacele de transport in comun, m-am zotronit cu mortu’ ala de sacosa spre tramvai. Tahicardia mea nu-mi permite un efort sustinut asa ca din 5 in 5 metri ma opream gafaind. La un moment dat, vad ca se apropia tramvaiul si cum afara era o ploaie infernala si eu un soricel murat la ora aia, ma bulucesc grabita sa prind tramvaiul ca altu’ nu mai pupam decat peste juma’ de ora. Si ajung sa traversez Soseaua Giurgiului, fiindca refugiul era pe mijlocul soselei dar amarata de tahicardie isi face de cap si ma lasa in pana pe mijlocu’ trotuarului, lasandu-ma sa ma uit cu jale la tramvaiul ce se apropia cu viteza. Deodata vad cum cineva imi salta sacosoaia si ma ajuta sa traversez repede-repede si ma urca si in tramvai. Bucurie mare, ce mai! Nu mai conta ploaia, efortul, aproape nimic… I-am multumit frumos domnului pensionar care m-a ajutat cu zambetul pe buze.
Esti curios sa aflii cum s-a sfarsit aceasta intamplare? Poti afla de pe site-ul multumeste.net. De asemenea, nu uita sa ne trimiti si povestea ta la adresa de mail: faptebune@gmail.com



Se incarca...




.png)

Ultimele comentarii