Observ in jurul meu doua tipologii de oameni. Sunt unii care au vise , si altii care , zic ei , sunt realisti.
Hai sa ne analizam putin, sa vedem unde ne situam . Eu ma declar un om cu vise. Nu sunt visatoare , ci am planuri , dorinte , idealuri pe care vreau sa le ating . Tot ceea ce fac , ma duce cu un pas mai aproape de ceea ce vreau sa realizez. Cred ca in momentul in care iti stabilesti un tel ( vis ) , nutresti pentru el. Stii ca vrei sa ajungi undeva , sa iti implinesti acel vis, si vei face totul pentru asta. Majoritatea oamenilor de succes, au vise . Nu sunt visatori , nu isi stabilesc obiective nerealiste . Diferenta intre visatori si oamenii cu vise e data tocmai de potentialul de realizare a visului. Eu nu visez ca pana anul viitor o sa castig la loto , si o sa pot cumpara / face orice. Eu visez sa imi realizez business plan-ul , sa imi schimb masina , etc. Toate astea sunt realizabile , si depinde de mine daca am puterea de a transforma visul in realitate sau nu.
Pe de alta parte sunt scepticii care spun ca ei nu viseaza si sunt realisti. Adica cei care au vise nu sunt realisti ? Eu cred ca sunt realist-optimisti. Vad partea plina a paharului , gandesc pozitiv , iar atitudinea determina in mare parte , caracterul . “Daca esti pozitiv atragi lucruri positive”. Oare cei care nu “viseaza” nu isi anuleaza singuri posibilitatea de a “creste” ? E un stil de viata si asta , sa traiesti fiecare zi asa cum iti este data , fara sa planifici , sa stabilesti obiective , sa le atingi , si apoi sa o iei de la capat . Sunt curioasa ce ii motiveaza pe ei . Pe cei cu vise, evident , ii motiveaza implinirea lor. Pe pragmatici ce ii face sa mearga mai departe zi de zi ?
S-ar putea sa iti mai placa:
This post was submitted by Daniela Irimia.
Se incarca...
.png "My GRASP")
Sper ca pricep ce vrei sa spui, Daniela, daca-mi permiti sa-ti spun asa. Si bine ar fi sa priceapa si altii, in artcolul tau micut. Ai totusi cateva lucruri, nu neclare, ci numai nu prea bine exprimate, ca sa ma exprim asa. Se vede clar diferenta -dintre un “om cu vise” si un “visator”- pe care vrei sa o arati. “Omul cu vise” viseaza la lucruri care poate pentru altii pot parea imposibile, insa nu si pentru el, caci “omul cu vise” traieste pentru lucrurile care urmeaza a-i fi date (sa zicem de soarta, de destin, de intamplare), traieste mereu pentru momentul urmator, sa-l descopere. In schimb, “visatorul” isi viseaza prezentul, nu trecutul, nu amintirile sale. Viseaza ca ar fi <>, cand de fapt el se afla <>.
Dar, trebuie sa spun, scepticii nu sunt neaparat pragmatici, ba poate chiar deloc. Uite, cand spun sceptic, eu ma gandesc la cineva care este sceptic fata de cuvinte (ca tot am vazut un video pe Lume Buna despre cuvinte). Acest sceptic este asa pentru ca stie ca un om exprima ceea ce vrea sa exprime numai prin propria sa experienta, caci nu poate altfel. Asa ca omul acesta e sceptic fata de cuvintele aceluia, stiind ca, dincolo de aceste cuvinte, lucrurile sunt poate mult mai insemnate pentru acea persoana decat par ele prin exprimarea sa. Si atunci, intr-un fel, viseaza cuvintele, nu le lasa sa fie cum par, ci, prin scepticism, le lasa sa spuna mai mult, aproape la fel de mult pe cat viseaza celalalt sa spuna…
Slavita fie Teama!, iti pot raspunde la intrebarea pe care ai pus-o-n urma. Ca doar trebuie sa fie siguri, sa se simta protejati de neschimbata natura a lucrurilor – cei pragmatici. Ei nu trebuie decat sa cunoasca tot mai multe lucruri, sa asimileze tot mai multe informatii (“un om informat e cel mai bogat”, nu? sau, cum ii invata pe multi dintre elevi/studenti, profesorii in scoli), caci numai dupa ce lucrurile au fost experimentate, descoperite (dar aici nu pot fi descoperite decat de altii), numai apoi poti fi foarte practic, “sigur” pe tine, si, in ultima instanta, pragmatic. Le e teama moarte, de lucruri nesigure, nu pot <>, tocmai asta ii face -ii impinge- pe ei sa traiasca zi de zi. Dar poate pentru ca nu-si dau seama…
Acum eu intreb: daca avem propriul Iad pe care il traim deja cat timp suntem in viata (asa cum avem si propriul Rai – bineinteles, pentru cei care cred in astea doua), de ce sa-l mai cream si noi la nesfasit? Stiu eu(?), poate pentru ca e asa cum zice Blaga: “de unde-si are Raiul Lumina?, / il lumineaza Iadul cu flacarile lui”; sper ca nu le-am amintit prea gresit. Oricum, sper ca ati vazut ce vreau sa spun; asa cum sunt oameni “visatori”, “oameni cu vise”, la fel sunt si “pragmatici” printre noi, ca cercul sa poata fi inchis; dar, bineinteles, fericiti aceia care cauta sa iasa din el.
Observ ca din pacate nu au fost scrise cuvintele intre ghilimelele frantuzesti. Le scriu din nou, in ordine. Randurile 8-9: Viseaza ca ar fi “printre stele, o stea”, cand de fapt el se afla “pe pamant”;
randul 26: nu pot “crede”; si cam atat, cred.
Toate bune!